I.	DOCTRINE CONTABILE

II.	DRUMUL AFIRMARII CONTABILITATII

II.1	Reconsiderari Istorice

II.2	Aspecte Ale Contabilitatii Romanesti

III.	ADAPTAREA SISTEMELOR CONTABILE IN CONDITIILE GLOBALIZARII ECONOMIEI

III.1

Informatia Contabila Intre Subiectivitate Si Realitate

III.2

Normele Internationale De Contabilitate

III.3

Analiza Diferentelor Nationale Privind Limbajul Contabil

III.4

Tendinte Internationale Privind Dereglementarea Contabilitatii Firmelor

III.5

Armonizarea Contabilitatii Romanesti Cu Standardele Internationale

IV.	CONTABILITATEA BRITANICA

IV.1	Mediul Care Influenteaza Contabilitatea Britanica

IV.2	Relatiile Contabilitatii Cu Fiscalitatea

V.	CONTABILITATEA AMERICANA

V.1	Scurt Istoric Al Contabilitatii Americane

V.2	Diferentele Intre Normele Iasc Si Us Gaap

VI.	ABORDARI CONTABILE CONFORM STANDARDELOR INTERNATIONALE

VII.	IMOBILIZARI SI STOCURI

VII.1

Terenuri Si Mijloace Fixe

VII.2

Active Necorporale

VII.3

Contabilitatea Operatiunilor De Leasing

VII.3.1

Reflectarea In Contabilitatea Locatarilor A Operatiunilor De Leasing Financiar

VII.3.2

Operatiile De Leasing Reflectate La Locator

VII.4

Contabilitatea Stocurilor

VII.5

Scenarii Comparate Privind Contabilitatea Imobilizarilor Si Stocurilor

VII.5.1

Scenarii Comparate Privind Contabilitatea Imobilizarilor

VII.5.2

Scenarii Comparate Privind Contabilitatea Stocurilor

VIII.	VENITURI SI SUBVENTII

VIII.1

Contractele De Constructie

VIII.2

Veniturile Activitatilor Ordinare

VIII.3

Contabilitatea Subventiilor Guvernamentale

IX.	CONTABILIZAREA IMPOZITULUI PE PROFIT

X.	DIFERENTE DE CURS VALUTAR SI COSTURILE INDATORARII

X.1	Efectele Variatiei Cursurilor De Schimb Valutar

X.2	Costurile Indatorarii

XI.	GRUPURI DE SOCIETATI

XI.1	Piata Controlului Corporatist Si Achizitiile De Firme

XI.2	Relatii In Cadrul Grupurilor Si Abandonul Activitatii

XI.3	Asociati Si Intreprinderi De Tip Joint - Ventures

XI.4	Metode De Consolidare

XI.4.1

Forme De Prezentare A Consolidarii

XI.5	Auditul International

XII.	INFORMATII CONTABILE DE FURNIZAT IN ECONOMIILE HIPERINFLATIONISTE

XII.1

Raportarea Financiara In Economiile Hiperinflationiste

XII.2

Conditiile Aplicarii Standardului Ias

XII.3

Retratarea Contului De Profit Si Pierdere

XII.4

Contabilitatea De Inflatie In Diferite Tari

XIII.	PREZENTAREA DATELOR IN SITUATIILE FINANCIARE

XIII.1

Cadrul De Intocmire Si Prezentare A Situatiilor Financiare

XIII.2

Prezentarea Situatiilor Financiare

XIII.3

Situatia Fluxurilor De Numerar

XIII.4

Rezultatul Net Al Perioadei, Erori Fundamentale Si Modificari Ale Politicilor Contabile

XIII.5

Evenimente Ulterioare Datei Bilantului Ias

XIII.6

Provizioane, Datorii Si Active Contingente

XIII.7

Rezultatul Pe Actiune

XIII.8

Deprecierea Activelor

XIII.9

Plasamente Si Instrumente Financiare

XIV.	PLANUL DE CONTURI O. M. F. 94/2001

XV.	FUNCTIONAREA CONTABILA A CONTURILOR NOU INTRODUSE

XVI.	BIBLIOGRAFIE

In general, pentru a ilustra prestigiul social sau gradul de stiintificitate cu care opereaza o profesie sau o disciplina stiintifica, se incepe cu istoria sa. De aceea, consideram ca o incursiune in istoria contabilitatii ne ajuta sa-i intelegem mai bine statutul actual, atat ca forma a cunoasterii stiintifice, cat si ca practica sociala. Putem sa presupunem ca, odata ce omul a devenit o fiinta economica (homo oeconomicus), a aparut si nevoia de masurare si inregistrare a activitatii sale economice desfasurate la nivel individual sau comunitar. Nevoia unei contabilitati a fost prezentata atat la detinatorii de putere asupra unei colectivitati (parinti, preoti, regi etc. ), cat si la cei care practicau schimburi comerciale, pentru a masura, a memoriza, a comunica si a autentifica diferite fapte economice sau, mai general, raporturi sociale. Modelele de masurare si inregistrare contabila au fost foarte variate, ca si suportul material pe care s-au realizat, si incep cu incrustarile in os sau piatra, cu insemnarile pe tablite de lut ars sau papirus, iar mai apoi cu tinerea registrelor contabile din hartie si pana la epoca contemporana, caracterizata prin dematerializarea inregistrarilor contabile, prin utilizarea prelucrarii electronice a informatiei. Nu intamplator se spune ca istoria contabilitatii se confunda cu cea a cifrelor (Burlaud, 1991). Inca de acum cinci mii de ani, vechii mesopotamieni au utilizat scrierea pentru a memoriza si a oficializa afaceri de tot felul: cumparari si vanzari de bunuri funciare si sclavi, contracte de asociere, inchirieri de terenuri sau vite, imprumuturi cu dobanda, casatorii (sotia se obtinea ca urmare a platii catre familia ei a unei sume convenite). Marile civilizatii antice (egipteana, greaca si romana) au dezvoltat anumite forme de contabilitate, dar nu a existat o continuitate intre contabilitatea antica si contabilitatea medievala. Dupa decaderea Imperiului Roman, lumea medievala se caracteriza prin structuri economice domeniale, organizate in jurul castelelor si catedralelor, autarhice, care privilegiau autoconsumul. Perioada cruciadelor (secolele XI si XII) a adus un nou suflu in dezvoltarea economica a Bazinului Mediteranean, prin reactivarea relatiilor comerciale dintre Orient si Occident. Aparitia economiei monetare (vanzarea pe credit comercial prin utilizarea cambiilor, plata datoriilor prin cecuri si bilete la ordin, dezvoltarea imprumutului bancar pentru finantarea afacerilor) si cresterea volumului si complexitatii afacerilor in Evul Mediu au dus la nasterea omului de afaceri, in sensul modern al acceptiunii. Italienii, sau mai exact orasele-state din nordul Italiei, au avut un rol major in dezvoltarea afacerilor bancare. Dupa opinia lui Amblard (2002), cresterea considerabila a creditului care va acompania expansiunea comerciala datorata cruciadelor este, in mare parte, la originea dezvoltarii contabilitatii in Europa pentru a cunoaste situatia fata de terti, negustorii-bancheri incep (...)