I.	SOMAJUL: CONCEPT SI INDICATORI DE MASURARE

I.1	Definirea Si Continutul Somajului

I.2	Teorii Economice Despre Somaj

I.3	Indicatorii Somajului

II.	TIPURI DE SOMAJ SI PROBLEMELE SOMAJULUI CONTEMPORAN EUROPEAN

II.1	Tipuri De Somaj

II.2	Implicatiile Evolutiei Somajului Pe Piata Muncii In Tarile Din Europa

II.3	Politici Actuale Si De Perspectiva Privind Somajul

III.	DISTORSIUNI PE PIATA MUNCII IN SI PROBLEMA SOMAJULUI IN ROMANIA

III.1

Pierderea Locului De Munca De Catre O Parte A Populatiei Ocupate

III.2

Evolutia Somajului In Romania

III.3

Politici Antisomaj Si De Protectie Sociala A Somerilor Din Romania

III.4

Sistemul Electronic De Mediere A Muncii

III.5

Creditarea Imm - Urilor

IV.	STUDIU DE CAZ PRIVIND SOMAJUL IN JUDETUL ARGES

IV.1	Prezentarea Generala A Judetului Arges

IV.2	Somajul In Judetul Arges

IV.3	Perspective Pe Piata Muncii Argesene

V.	BIBLIOGRAFIE

Somajul, conform opiniei majoritatii specialistilor a existat in diferite forme si in perioada edificarii societati socialiste. In mod manifest insa, el apare la sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80 ca urmare a epuizarii surselor de crestere si intrarea acestor economii socialiste in criza. Lipsa unor informatii precise, de natura statistica nu ne permite sa apreciem dimensiunea reala a fenomenului de somaj, manifestat cu certitudine in perioada la care ne referim1. Daca in legatura cu existenta somajului toata lumea este de acord, definirea si masurarea acestuia cu precizie formeaza obiectul unor controverse. Someri sunt toti cei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru, formand suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca in raport cu numarul celor angajati. In aparenta nimic mai simplu decat a defini somajul. Dar o astfel de incercare ridica multe semne de intrebare. Este somer un student care nu gaseste de lucru in sezonul estival? Este somer actorul care intre doua filme nu lucreaza? Dar un muncitor care din motive tehnice nu lucreaza o saptamana? In aceasta acceptie, somajul apare ca rezultat exclusiv al cererii de munca sau de forta de munca, oferta-cealalta latura a pietei muncii nefiind luata in consideratie. Numai corelarea cererii cu oferta de locuri de munca, permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitent cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul este apreciat ca o marime omogena, nediferentiata, ceea ce nu corespunde realitatii, de aceea, se impune delimitarea sa pe domenii de activitate, de pregatire. Foarte importanta dar si foarte cunoscuta, este si definitia somajului data de Biroul International al Muncii (BIM) -organizatie din sistemul ONU care elaboreaza statistici, comparatii, studii si analize de profil pe baza informatiilor furnizate de tarile membre avand ca scop mai buna cunoastere a fenomenului si a experientei in combaterea sa. Potrivit acestei definitii este somer oricine are mai mult de 15 ani, si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: este apt de munca; nu munceste; este disponibil pentru munca salariata sau nesalariata; cauta un loc de munca; Aplicarea acestor criterii aduce multe clarificari, dar nu inlatura total riscul de a exclude din randul somerilor anumite persoane care nu au unde muncii. Somajul reprezinta un dezechilibru, un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, avand, initial caracter temporar, iar in ultimele decenii unul permanent, dar care nu exclude total si definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Acesta mai este definit si ca starea de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, nu-si pot gasi de lucru ca salariati, au conditie de salariati dar sunt angajati numai o parte din timpul de munca (...)