Va documentati pentru elaborarea propriei lucrari de licenta si doriti sa consultati un model de diploma pe aceeasi tema? Peste 4.000 de diplome va stau acum la dispozitie!
A.S.E2240 diplome 
Drept483 diplome 
Informatica249 diplome 
Medicina227 diplome 
Politehnica177 diplome 
Sociologie125 diplome 
Psihologie111 diplome 
S.N.S.P.A108 diplome 
Adm. Publica103 diplome 
Click AICI pentru toate categoriile!
Cautati in arhiva diplomele care au o anumita tematica. Introduceti:
Click AICI pentru cautare avansata!
Aveti de realizat un referat si vreti sa aruncati o privire prin cele deja prezentate de semenii vostri? Va putem fi de folos. Peste 19.000 de referate va stau acum la dispozitie
Romana3943 referate 
Istorie2243 referate 
Geografie1598 referate 
Engleza1542 referate 
Biologie1177 referate 
Economie1023 referate 
Informatica858 referate 
Fizica821 referate 
Diverse806 referate 
Click AICI pentru toate categoriile!
Iata doar cateva titluri din arhiva de diplome, cursuri si referate la care aveti acces complet gratuit:
(se incarca...)
Pentru mai multe titluri, puteti vizita paginile dedicate din meniu.
Am extras pentru dumneavoastra informatiile de contact ale tuturor universitatilor din tara si implicit ale facultatilor aferente. Accesati orasele de mai jos pentru detalii!
Bucuresti36 universitati 
Iasi10 universitati 
Timisoara9 universitati 
Cluj Napoca8 universitati 
Sibiu5 universitati 
Oradea4 universitati 
Targu Mures4 universitati 
Baia Mare3 universitati 
Brasov3 universitati 
Constanta3 universitati 
Craiova3 universitati 
Arad2 universitati 
Click AICI pentru toate orasele!
Doriti mai multe informatii despre o anumita institutie de invatamant preuniversitar? Accesati judetele de mai jos pentru listele cu licee, colegii si grupuri scolare aferente!
Bucuresti127 licee 
Constanta91 licee 
Suceava87 licee 
Iasi78 licee 
Cluj72 licee 
Prahova69 licee 
Neamt64 licee 
Timis64 licee 
Dolj61 licee 
Bacau59 licee 
Maramures57 licee 
Brasov54 licee 
Click AICI pentru toate judetele!
Pentru pasionatii de lectura, am adaugat pe site o librarie virtuala cu peste 10.000 de titluri. Cartile pot fi comandate online direct de pe site-ul furnizorului, librarie.net.
Arta97 carti 
Beletristica ...55 carti 
Calculatoare53 carti 
Certificari63 carti 
Carte Straina68 carti 
Carte Veche58 carti 
Carti Audio / ...50 carti 
Carti pentru ...54 carti 
Comunicare70 carti 
Click AICI pentru toate categoriile!
Asimilati termeni si expresii noi cu ajutorul dictionarului explicativ al limbii romane completat cu alte 18 surse esentiale. Peste 370,000 de definitii va stau acum la dispozitie!
Litera A29077 cuvinte 
Litera B15457 cuvinte 
Litera C41191 cuvinte 
Litera D21458 cuvinte 
Litera E12864 cuvinte 
Litera F13739 cuvinte 
Litera G10538 cuvinte 
Litera H9411 cuvinte 
Litera I23139 cuvinte 
Click AICI pentru toate literele!
Triem pentru dumneavoastra cele mai importante stiri ale zilei si va tinem la curent cu absolut tot ce se intampla in tara. Peste 400 de titluri va stau acum la dispozitie!
Analize77 stiri 
Economie78 stiri 
Imobiliar85 stiri 
Financiar98 stiri 
Business87 stiri 
Auto97 stiri 
Social85 stiri 
Sanatate85 stiri 
Juridic94 stiri 
Click AICI pentru toate categoriile!
Pentru informatii complete despre procedurile care vizeaza arhiva cu diplome, cursuri si referate puteti accesa linkurile enumerate mai jos
Procedura de Descarcare Material
Procedura de Schimb Materiale
Procedura de Incarcare Materiale
Procedura de Solicitare Materiale
Procedura de Raportare Problema
Procedura de Stergere Materiale
Alte Intrebari Frecvente
Aveti sugestii, intrebari sau poate observatii referitoare la continutul sitului? Nu ezitati sa ne contactati!
Adresa de Email:
Numar de Telefon:
ID Yahoo Messenger:
Formular Online:
Pagina Informatii de Contact

Dictionar Explicativ Roman

Dictionar Explicativ Roman

 
Pagina curenta va ofera posibilitatea de a consulta definitiile de baza pentru absolut orice cuvant sau expresie din vocabularul limbii romane. Aveti la dipozitie peste 370.000 de definitii extrase din 18 surse de referinta: dictionare explicative, ortografice, specializate, dictionare de neologisme, arhaisme, regionalisme si lista de dictionare ar putea continua. Pentru a afla definitia unui cuvant sau a unei expresii, utilizati formularul din cadrul sectiunii Cautare dupa Cuvant.

Cautare dupa Cuvant

Cautare dupa Cuvant

 
Puteti utiliza in cautarile d-voastra semnul ? (intrebare) pentru a substitui orice caracter (Exemplu: "?ictionar"), sau semnul * (inmultire) pentru a substitui orice grup de caractere (Exemplu: "di*ar"). Va recomandam sa folositi doar caractere alfanumerice (minim 2, maxim 50).

Cuvant sau expresie:
Sursa definitiilor:
 

Pentru a vizualiza sinonimele/antonimele unor cuvinte / expresii, selectati la sursa definitiilor optiunile aferente.
Rezultate Cautare
Sectiune dedicata prezentarii definitiilor aferente termenului sau expresiei cautate.
Cautari Frecvente
Sectiune dedicata afisarii unui top al celor mai frecvente cautari efectuate pe site.
Surse Definitii
Sectiune dedicata listarii surselor din care sunt extrase definitiile afisate la cautari.
Flux RSS pe Litere
Sectiune dedicata fluxurilor RSS cu cele mai recente 100 definitii pe fiecare litera.

Trimite pe:

Cautare dupa Litera

Cautare dupa Litera

 
Sectiunea curenta va ofera posibilitatea de a vizualiza definitiile cuvintelor si expresiilor care incep cu o anumita litera. Tot ce aveti de facut este sa dati click pe litera corespunzatoare:
A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | U | V | W | X | Y | Z

Rezultate Cautare

Rezultate Cautare

 
In cadrul sectiunii de mai jos sunt afisate definitiile aferente cautarii d-voastra. Pentru a efectua o noua cautare, va stau la dispozitie "Cautarea dupa Cuvant", respectiv "Cautarea dupa Litera".
Cautarea dupa sursa "DGE" a extras: 278 definitii.
Sugestii: agaragar | algă | alfalfa | andivă | radicchio | anghilă | anşoa | antreu | antricot | aperitiv | avocado | baba | babic | bacaliar | merlan | badian | bamă | baracudă | barbecue | barchetă | corăbioară | baron | barot | bavareză | beluga | beşamel | biban | lavrac | blanchet | fricaseu | blat | blinie | borş | breza | broccoli | buchetieră | buletă | bulgur | buşeu | calcan | cambulă | limandă | limbădemare | canapea | caneloni | cardamom | careu | casată | caşcaval | haşmă | arpagic | şarlotă | chateaubriand | chec | chefal | chefir | chiftea | chenele | chili | chimion | chisel | cimbru | clementină | coajă | cod | eglefin | haddock | merluciu | leng | pollack | colţunaş | cotlet | crochetă | crudităţi | crupe | cruton | cuişoare | curry | cuşcuş | spadă | sabie | caperă | dip | doradă | pagel | dragant | dressing | vinegretă | esenţă | extract | fenugrec | schinduf | fezandare | fleuron | fond | fondant | friandize | fricandou | fructedemare | crevetă

AGAR-AGAR s.n. Substanţă gelatinoasă extrasă din alge comestibile; se prezintă sub formă de filamente, fulgi sau pudră şi se foloseste ca gelifiant sau îngroşător pentru supe, creme şi sosuri.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ÁLGĂ s.f. Algele comestibile sunt folosite tradiţional în bucătăria japoneză (kombu, nori, mekabu, wakame), dar şi în cea europeană, îndeosebi în ţările nordice, în Marea Britanie şi Irlanda (kelp, carrageen / caragheen, Irish moss), proaspete („salată-de-mare“) sau uscate şi presate; ele se utilizează şi ca materie primă pentru producerea de gelifiante; v. agar-agar.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ALFALFA s.n. Seminţe încolţite de lucernă (Medicago sativa), utilizate ca ingredient în salate, umpluturi etc., ca aport de vitamine şi săruri minerale.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ANDIVĂ, andive, s.f. 1. Plantă comestibilă cu frunze alb-gălbui, ovale, foarte amare, obţinută prin cultivarea rădăcinii de cicoare prin muşuroire la întuneric; fr. endive; engl. chicory; amer. Belgian endive; germ. Chicoree, Bruesseler Endivie (Cichorium intybus). 2. Plantă de grădină cu frunze creţe, verzui, gălbui sau roşcate, cu gust amărui, utilizată ca şi salata verde; fr. chicorée frisée; engl. endive, curly endive, French endive; amer. chicory; germ. Frisee; it. insalata riccia, lollo rosso (Cichorium endivia). 3. Varietate de andivă cu frunze verzi netede, asemănătoare cu salata verde, dar cu gust amărui; fr. scarole / escarole; engl. escarole, Dutch endive; germ. Eskariol (Cichorium endivia / Lactuca scariola). 4. Varietate de andivă cu frunze roşii, lunguieţe sau sub formă de căpăţână, asemănătoare cu varza roşie, dar cu gust amărui, comercializată sub denumirea it. radicchio (Cichorium endivia).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
RADÍCCHIO s.m. Varietate de andivă roşie, comercializată sub această denumire. – V. andivă.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ANGHILĂ s.f. 1. Anghilă-de mare. Peşte comun în Oceanul Atlantic, de 0,50-1,5 m lungime, putând ajunge până la o greutate de 15 kg (Conger conger). 2. Anghilă-de-râu. Peşte migrator având forma unui şarpe, cu carnea foarte grasă, consumat proaspăt sau afumat, cu precădere în ţările scandinave şi în partea de nord a Germaniei (Anguilla anguilla)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ANŞOA s.n. 1. Peşti mici, cu bogat conţinut de grăsime, din familia heringilor (hamsie, şprot) sau a sardelelor, filetaţi, conservaţi mai întâi în saramură, apoi în ulei. Se utilizează ca atare, drept garnitură pentru canapele, pizza etc., ca ingredient în diverse salate sau sub formă de pastă sau unt de anşoa pentru uns tartine sau sandviciuri; fr. anchois; engl. anchovy; germ. Anchovis. 2. Pastă picantă preparată din peşte astfel conservat.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ANTRÉU s.n. În limbaj familiar, denumeşte primul fel dintr-un meniu. După regulile clasice ale gastronomiei, antreul este felul care se serveşte după gustare (sau supă) şi peşte (sau preparatul care îl înlocuieşte), înainte de felul principal din meniu (de obicei friptura); fr., engl. entrée; germ. Entree; în SUA, entree denumeşte întotdeauna felul principal al meniului.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ANTRICÓT s.n. 1. Carne de vită sau de porc, din regiunea intercostală (termen măcelăresc). 2. Tranşă de carne de vacă, de categoria întâi, din regiunea intercostală, de aprox. 1,5 cm grosime, preparată la grătar sau prăjită la tigaie (termen gastronomic; fr., engl. entrecote; germ Entrecote).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
APERITÍV s.n. Băutură alcoolică servită înainte de masă, pentru deschiderea apetitului; fr., engl. aperitif; germ. Aperitif; it. aperitivo. Din categoria aperitivelor fac parte băuturi elaborate pe bază de vin (Dubonnet, vermuturi) sau alcool (bitter-uri, genţiane) cu adaos de plante sau esenţe, având gust amărui, precum şi rachiuri pe bază de cereale, de fructe sau de plante (whisky, gin, ţuică, tequila). Ca termen de specialitate, aperitiv este întotdeauna o băutură, iar felul de mâncare servit înainte de masă se numeşte gustare.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
AVOCÁDO s.n. Fruct exotic, comestibil, de mare valoare nutritivă, având formă de pară, de culoare verde-închis, cu un sâmbure mare cât o nucă la mijloc. Tăiat în jumătăţi de-a lungul, se obţin un fel de barchete ce pot fi umplute cu diverse delicatese (fructe de mare, paste picante) şi servite drept gustare; există şi o varietate fără sâmbure, utilizată în special pentru prepararea cocteilurilor; fr. avocat; engl. avocado, alligator pear; germ. Avocado.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BABÁ s.f. Mic cozonac rotund, din aluat dospit cu adaos de stafide, însiropat cu un sirop amestecat cu rom sau kirsch (rachiu de cireşe), asemănător cu savarina. – Din fr. baba.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BABÍC, babicuri, s.n. Cârnat din carne crudă, amestec egal de carne de vacă şi de oaie, uscat şi presat în formă de batoane plate. [Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003]  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BACALIAR, bacaliari, s.m. Peşte din fam. gadidae (cod), mai cunoscut sub numele comercial de merlan (Odontogadus merlangus; Merlangius merlangus); v. merlan.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
MERLAN, merlani, s.m. Peşte din fam. gadidae (cod), de 30-40 cm lungime, având corp alungit cu solzi mici şi netezi, pescuit în Oceanul Atlantic şi în Mediterana, cu subspecie şi în Marea Neagră; foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă; fr. merlan; germ. Merlan, Wittling; engl. whiting (Odontogadus merlangus, ssp. euxinus / Merlangius merlangus)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BADIÁN s.m. Arbust originar din Asia (Illicium verum / Illicium anisatum); fructul acestuia în formă de capsulă stelată (steluţe) cu 8 seminţe, cu puternică aromă de anason, numit de aceea şi „anason stelat“, utilizat ca mirodenie; tradiţional, în ţările asiatice se mestecă după masă seminţe de badian, considerate a fi digestive. – Fr. badiane, engl. badian, star anise, germ. Sternanis.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BAMĂ, bame, s.f. Plantă anuală cultivată, din fam. malvaceelor (Hibiscus esculentus); fructul acesteia, în stare tânără, asemănător cu o păstaie (din punct de vedere botanic o capsulă), este folosit în alimentaţie ca o legumă; este cunoscută în ţările orientale ca bamia, în cele occidentale drept okra, gumbo sau gombo, iar în cele anglofone şi ca lady finger.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BARACÚDĂ, baracude, s.f. Peşte răpitor, comestibil, din. fam. sphyraenidae (stiuci-de-mare sau luci), de până la 3 m lungime (Sphyraena picuda, Sphyraena barracuda).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BARBECUE s.n. Cuvânt de origine americană care denumeşte 1. frigarea sau grătarul, 2. animalele întregi sau bucăţile de carne fripte la frigare sau grătar, 3. serbarea câmpenească la care se practică acest obicei.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BARCHETĂ, barchete, s.f. (În gastronomie) sin. corăbioară.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CORĂBIOARĂ, corăbioare, s.f. (În gastronomie) Piesă de patiserie din aluat fraged sau foitaj, în formă de corăbioară, utilizată ca suport pentru diferite umpluturi sărate (antreuri) sau dulci (desert); sin. barchetă.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BARÓN s.m. Piesă din carne de batal sau miel constând din cele două pulpe legate prin porţiunea de spinare corespunzătoare, pregătită la cuptor sau la frigare, servită cu legume. – Fr. baron; germ. Baronstück.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BARÓT s.n. Nuci, alune, migdale natur, prăjite sau caramelizate întregi sau sub formă de fulgi sau fileuri, tocate, sfărâmate sau măcinate, utilizate ca ingrediente în cofetărie şi patiserie (pralină, nugat, îngheţată etc.).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BAVAREZĂ, bavareze, s.f. Cremă preparată asemănător cu şarlota, pe bază de cremă englezească, cu adaos de gelatină, frişcă şi diverse arome, dar în forme mai mari, apoi demulată (scoasă din formă) şi decorată. – Din fr. bavarois; cf. germ. Bayerische Creme.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BELÚGA s.f. Nume rusesc pentru morun (Huso huso), peşte din fam. acipenseridae (sturioni), de la care provin icrele negre cele mai mari, comercializate ca beluga caviar.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BEŞAMEL s.n. Sos alb preparat pe bază de rântaş, stins şi fiert cu lapte, asezonat cu sare, piper alb şi nucşoară rasă; sos de bază pentru multe sosuri derivate.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BIBAN, bibani, s.m. 1. Peşte răpitor de apă dulce, lung de 25-30 cm, cu carne albă şi gustoasă; sin. costreş; fr. perche; engl. perch; germ. Barsch (Perca fluviatilis); 2. Biban-de-mare. Nume uzual pentru nenumăraţi peşti marini din familia serranidae (bibani-de-mare), foarte bogată în specii şi subspecii, unele de 20-30 cm lungime (Serranus scriba şi cabrilla din Mediterana), altele pot atinge 1-1,5 m lungime; fr. perche de mer; germ. Seebarsch; engl. sea bass. v. lavrac  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
LAVRAC, lavraci, s.m. Peşte din fam. serranidae (bibani-de-mare), cu un corpul mai alungit, cu solzi mici, semănând mai mult cu şalăul; este frecvent în Oceanul Atlantic şi Mediterana, ajungând şi în Marea Neagră până în apele îndulcite de la vărsarea fluviilor; se comercializează de obicei întreg, la o greutate de 2-3 kg, când are carnea excelentă, dar şi exemplare mari de până la 1 m lungime şi 15 kg; pop. şalău-de-mare, lup-de-mare; fr. perche de mer, loup de mer; germ. Seebarsch, Wolfsbarsch, engl. sea bass; it. spigola, branzino (Morone labrax, Roccus labrax, Dicentrarchus labrax).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BLANCHET s.n. Preparat culinar asemănător cu o tocăniţă, din bucăţi de carne albă (viţel, miel, pasăre, măruntaie) în sos alb pe bază de rântaş alb sau îngroşător, cu adaos de ou şi smântână; spre deosebire de ciulama, carnea este tăiată în bucăţi mai mici, iar sosul este mai delicat; fr. blanquette; germ. Blankett; engl. white stew. – V. fricase(u)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FRICASEU s.n. Preparat culinar asemănător cu blanchetul, dar la care se adaugă arpagic şi ciuperci; fr. fricasée; germ. Frikasee, it. fricassea.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BLAT, blaturi, s.n. (În gastronomie) Produs semipreparat de cofetărie-patiserie: un aluat gata copt, de formă rotundă (pentru torturi) sau dreptunghiulară (pentru prăjituri sau rulade).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BLINIE, blinii, s.f. Specialitate rusească de mici clătite ceva mai groase, de obicei din făină de hrişcă, servite cu smântână sau unt topit, care acompaniază tradiţional asa-numitele zakuski (gustări amenajate sub formă de bufet rece: icre negre, peşte afumat etc.)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BORŞ, borşuri, s.n. 1. Lichid acru preparat din tărâţe de grâu şi de porumb, peste care se toarnă apă clocotită, lăsat apoi să fermenteze la 24-26 ºC, utilizat pentru acrit supele. 2. Supă tradiţională în ţările Europei de est, gătită cu legume diverse, cu sau fără carne sau peşte, acrită cu borş.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BREZÁ, brezez, vb. I. A găti înăbuşit într-un recipient acoperit (brezieră), cu puţin lichid, fără ca acesta să acopere preparatul, timp îndelungat, la foc mic (carne de categoria a doua, păsări şi peşti întregi, legume).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BROCCOLI s.m. Varietate de conopidă de culoare verde, foarte bogată în vitamina C.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BUCHETIÉRĂ s.f. Garnitură de legume, aranjată în „buchete“ de culori diferite în jurul unei piese mari de carne friptă, pasăre brezată etc.; fr. bouquetière.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BULÉTĂ, bulete, s.f. Preparat culinar de formă sferică din tocătură de carne sau diverse paste şi pireuri; fr. boulette; germ Bulette.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BULGUR s.n. Crupe din boabe de grâu încolţite sau opărite, apoi uscate şi măcinate grosier, fierte ca păsatul, consumate tradiţional în ţările orientale (cu bulete de carne, stafide, năut etc.)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
BUŞÉU, buşeuri, s.n. Mici pateuri din foitaj, umplute divers. – Din fr. bouchée (= îmbucătură)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CALCÁN s.m. În general, peşte plat din familia scophtalmidae, având conturul corpului aproape rombic, cu ochii asezaţi pe partea stângă. 1. Calcanul-mare (Scophtalmus sau Rhombus maximus), pescuit în Marea Nordului, Baltică şi Mediterană, poate fi lung de 1-3 m şi atinge o greutate de 35 kg, cel din Marea Neagră (Scophtalmus maeoticus) de 75-90 cm şi 15 kg. 2. Calcanul mic, numit şi calcan-neted (Scophtalmus rhombus sau Rhombus laevis) ajunge cel mult la 40 cm lungime şi 4 kg greutate, fiind preponderent în Marea Nordului.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CÁMBULĂ s.f. În general, peşte plat din familia pleuronectidae, având corpul dreptunghiular sau oval, cu ochii de regulă pe partea dreaptă. 1. Cambula propriu-zisă (Pleuronectes flesus) poate ajunge la 30-50 cm lungime, populează mările nordice, dar se găseşte şi în Marea Neagră de unde pătrunde în apele salmastre litorale. 2. Cambula-aurie sau cambula-de-mai (Pleuronectes platessa), de 25-65 cm, prezentă în aceleaşi mări, este deosebit de apreciată ca peşte de consum. 3. Limanda (Pleuronectes limanda), de 35-40 cm lungime, se deosebeşte de celelalte specii prin solzii rugoşi, dentoizi şi regulaţi; fr. limande. 4. Cambula uriasă (Hippoglossus hippoglossus), prezentă exclusiv în mările nordice, poate atinge o lungime de 1,5-2 m, fiind numită şi limbă-de-cal sau calcan-sfânt; germ. Heilbutt, engl. halibut.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
LIMÁNDĂ s.f. v. cambulă  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
LIMBĂ-DE-MARE, limbi-de-mare, s.f. Peşte plat din fam. soleidae, cu corp alungit, bot rotunjit în formă de cioc, ochii asezaţi pe partea dreaptă, de aprox. 60 cm lungime, prezent pe toate ţărmurile Europei occidentale, în mările nordice şi în Marea Mediterană, foarte apreciat ca peşte de consum (Solea solea); varietatea din Marea Neagră (Solea nasuta) este mult mai mică.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CANAPEÁ s.f. Felie de pâine fără coajă, de grosime şi formă variabile (pătrată, rotundă, triunghiulară), unsă de obicei cu unt, apoi garnisită divers; poate fi servită rece, pâinea fiind prăjită sau nu în prealabil, sau caldă, gratinată după ce a fost garnisită; fr. canapé; germ Canapé.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CANELÓNI s.m. pl. Dreptunghiuri de aluat de tăiţei, fierte în prealabil, apoi rulate în jurul unei umpluturi, respectiv tuburi de aluat gata preparate, apoi umplute, acoperite de obicei cu sos şi gratinate – Din it. cannelloni.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CARDAMOM s.m. şi n. Arbust (Eletarria cardamomum) înrudit cu ghimberul, care creşte în sudul Indiei, în Sri Lanka şi Malaezia şi ale cărui fructe în formă de capsule aromate conţin 12-20 de seminţe; p.restr. seminţele de cardamom, de culoare brună sau neagră, prelevate din capsulele culese înainte de coacere şi uscate; utilizate ca atare, zdrobite sau măcinate, reprezintă una din cele mai căutate şi mai scumpe mirodenii din lume.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CAREU, careuri, s.n. (În gastronomie) Piesă constând dintr-un ansamblu de 7-9 cotlete (de viţel, de batal, de miel, de porc), legate în formă de spalier sau coroană, fripte sau brezate; fr. carrée; germ Karree.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CASATĂ, casate, s.f. Specialitate italiană de îngheţată, constând din straturi de îngheţată cu arome şi culori diferite, intercalate cu frişcă, confecţionată în formă dreptunghiulară sau triunghiulară; it. cassata.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CAŞCAVAL, caşcavaluri, s.n. Sortiment de brânză românească, din pastă opărită, moale sau semitare, din lapte de vacă sau de oaie.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
HAŞMĂ s.f. Plantă erbacee comestibilă, cu frunze cilindrice, asemănătoare cu ceapa, dar cu bulbul constituit din mai mulţi căţei asemănători cu nişte cepe mici deformate, cu gust şi miros de usturoi. Este specifică bucătăriei franceze, fiind numită şi ceapă-franţuzească sau eşalot; fr. echalote; germ. Schalotte, engl. shallot (Allium ascalonicum)  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ARPAGÍC s.n. 1. Ceapă mică, obţinută din sămânţă şi care, răsădită, dă ceapa mare (Allium cepa). 2. Ceapă perenă pitică (Allium schoenoprasum), foarte prolifică, cu aspect de tufă deasă, de la care se utilizează doar frunzele subţiri, tubulare, cu gust de usturoi, întrucât nu face bulb; este specifică bucătăriei franceze şi germane, fiind utilizată ca verdeaţă; pop. cepşoară, ceapă măruntă, ceapă cu foi subţiri, hajme, arpagică, ai de ciorbă, ai tufos; denumiri adaptate în comerţ: civetă (< fr. civette), cibulet (< fr. ciboulette).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ŞARLOTĂ, şarlote, s.f. Preparat de patiserie cald sau rece, realizat dintr-o spumă sau un piure într-o formă de şarlotă tapetată cu pişcoturi; prin analogie, alte preparate realizate asemănător.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHATEAUBRIAND s.n. Bucată de carne de vacă (din mijlocul fileului), de aprox. 3 cm grosime, pregătită la grătar sau prăjită la tigaie, servită cu sos bearnez şi cartofi château.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHEC, checuri, s.n. Prăjitură realizată dintr-o compoziţie obţinută prin simpla amestecare a ingredientelor (făină, unt, ouă, zahăr, praf de copt), coaptă de obicei într-o formă dreptunghiulară; poate fi simplu sau cu adaos de cacao, fructe confiate, stafide sau rahat; engl. cake (= prăjitură).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHEFÁL s.m. În general, peşte din fam. mugilidae (chefali), având corpul alungit, solzi mari, cicloizi, capul uşor turtit, cu gura lată şi obtuză şi dinţisori ca nişte perii; populează apele dulci sau salmastre, legate de mare, în Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Mediterana şi lacurile litorale ale Mării Negre; Chefal-mare sau platarin (Mugil capito) de 40-50 cm lungime; Chefal-cu-cap-mare sau laban (Mugil cephalus) de până la 55 cm; Chefal-auriu sau singhil (Mugil auratus), de 20-35 cm; Ostreinos (Mugil saliens) de 20-30 cm.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHEFIR, chefiruri, s.n. Produs lactat acidofil, uşor alcoolizat, obţinut prin dubla fermentarelactică şi alcoolică – a laptelui de vacă. Produsul original din ţările caucaziene se face din lapte de iapă; rus. kefir.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHIFTEA, chiftele, s.f. Preparat culinar sub formă de buletă din carne tocată, mai mult sau mai puţin aplatizată, prăjită în grăsime. Chiftelele foarte mici se numesc îndeobşte chifteluţe, iar cele mari, ca nişte turte lunguieţe, pârjoale.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHENÉLE s.f. pl. Mici găluşte sau perişoare din tocătură de carne sau peşte, fierte în apă, apoi servite în sos sau drept garnitură la alte preparate, specifice bucătăriei franceze. – Din fr. quenelles.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHILI s.n. Cuvânt de origine indiană sud-americană, de circulaţie internaţională în variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradiţional de condimente, numit şi chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano şi usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniţă) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăţi de ardei şi roşii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniţă din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHIMION s.m. 1. Plantă umbeliferă bi- sau plurianuală, spontană sau cultivată, ale cărei seminţe aromatice se întrebuinţează în medicină, iar în bucătăria europeană drept condiment; pop. chimen, chimion-de-câmp, chimion sălbatic (Carum carvi). 2. Plantă umbeliferă anuală ale cărei seminţe aromatice curbate (albe, maronii sau negre), mai mari şi mai amare decât ale chimionului autohton, sunt folosite drept condiment în bucătăria orientală (mai ales chimion alb) şi în cea occidentală, în special în amestecuri de condimente, pentru fabricarea lichiorului, precum şi în farmacie; (comercial) chimion amar (Cuminum cyminum).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CHISÉL s.n. Preparat culinar specific bucătăriei ruseşti şi scandinave, din piure sau sirop de fructe roşii (fructe de pădure, căpşune, zmeură), legat cu amidon; servit cald sau rece, decorat cu friscă; rus. kissel.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CIMBRU s.m. 1. Plantă erbacee cultivată în grădină, cu flori liliachii sau albe punctate cu roşu, ale cărei rămurele şi frunze ascuţite se folosesc drept condiment; pop. cimbru-de-grădină, cimbru mirositor (Satureja hortensis). 2. Plantă cultivată în ţările mediteraneene, înrudită cu maghiranul, cunoscută la noi doar ca plantă de cultură, cu aspect de tufă înaltă cu frunze mai late şi flori mici, divers colorate, ale cărei părţi aeriene sunt utilizate în scopuri medicinale sau drept condiment; există varietăţi cu frunze piperate, altele cu miros de lămâie sau de chimion; pop. lămâioară, cimbru adevărat, timian (Thymus vulgaris) 3. Cimbrul-de-câmp sau cimbrişorul (Thymus serpyllum) este o plantă erbacee spontană, târâtoare, folosită ca plantă medicinală.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CLEMENTÍNĂ, clementine, s.f. Fruct citric, hibrid dintre mandarină şi portocala amară, având coaja roşie, lucioasă, cu aromă intensă şi miez dulce.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
COAJĂ s.f. (În gastronomie) Semipreparat de cofetărie-patiserie, din aluat dulce sau sărat, vafă sau bezea (meringue), gata copt, umplut ulterior cu o cremă dulce sau o compoziţie sărată.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
COD s.m. (Iht.) În general, peşte marin din fam. gadidae, având corpul mai mult sau mai puţin alungit, acoperit cu solzi mici, moi şi zimţaţi; este peştele de consum cel mai important din lume, răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua), preponderent în Oceanul Atlantic, atinge lungimea de 1,5 m, are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii (engl. Atlantic cod); cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare, gălbui cu pete maronii (engl. Pacific cod, gray cod) şi de talie mai mică. Se comercializează drept cod pătat. Adesea, sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae; v. eglefin, merlan, bacaliar, merluciu, leng, pollack (cod negru).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
EGLEFIN (Iht.) Peşte marin din fam. gadidae (cod), de 50-90 cm lungime, foarte apreciat ca peşte de consum (Gadus aeglefinus / Melanogrammus aeglefinus). Eglefinul eviscerat, sărat şi afumat, se comercializează sub denumirea engl. haddock, consumat tradiţional în Marea Britanie şi SUA.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
HADDOCK s.n. Eglefin sărat şi afumat. v. eglefin.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
MERLÚCIU s.m. (Iht.) Peşte marin din fam. gadidae (cod), cu corpul fusiform asemănător şalăului, cu solzi mai mari decât alte gadidae, cu capul uşor aplatizat, dinţi puternici şi mustăţi; poate atinge 1 m lungime, fiind unul din peştii cei mai comuni şi mai importanţi din Marea Mediterană (it. merluzzo, nasello), mai rar în mările nordice; se comercializează şi ca hek; engl. hake (Merluccius merluccius).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
LENG s.m. (Iht.) Peşte marin din fam. gadidae (cod), lung de peste 1 m, una din speciile cele mai valoroase din apele nordice (Molva molva).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
POLLACK s.n. (Iht.) Peşte marin din fam. gadidae (cod), de culoare neagră (Pollachius virens), numit comercial şi cod negru, dar poate fi şi de culoare mai deschisă (Pollachius pollachius), având carnea delicată, asemănătoare cu cea a somonului (comercializat în Germ. ca Seelachs = somon de mare) sau a merlanului, foarte apreciată în gastronomie; engl. pollack, pollock; it. pollachio, merluzzo carbonero.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
COLŢUNAŞ, colţunaşi, s.m. Preparat culinar constând dintr-o bucată de aluat de tăiţei umplută (cu brânză, carne tocată etc.); colţunasii se pot adăuga şi fierbe în supă, sau sunt fierţi în apă, apoi serviţi cu un sos; sunt specifici bucătăriei italiene, preparaţi în nenumărate feluri: ravioli (pătraţi), cappelleti (pălărioare), tortellini (rotunzi), lunnete (semilună), cannelloni (tuburi).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
COTLET, cotlete, s.n. Piesă cuprinzând osul şi carnea aferentă, decupată din partea superioară a coastelor de la batal, miel, porc, viţel, cerb, căprioară. Prin cotlet de pasăre se înţelege pieptul de pasăre dezosat şi curăţat de pieliţă, fiecare jumătate fiind servită pe osul aferent de la aripă, scurtat corespunzător.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CROCHETĂ, crochete, s.f. Preparat culinar din compoziţii diverse, picante sau dulci, în formă de bastonaş, balonaş, pătrat etc., trecut prin făină, ou şi pesmet, apoi prăjit în ulei; servit drept gustare, garnitură sau desert.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CRUDITĂŢI s.f. pl. Legume servite crude sub formă de salată asortată sau cocteil.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CRÚPE s.f. pl. Boabe de cereale prelucrate, întregi (orez şlefuit sau glasat, arpacaş de grâu şi de orz), fragmentate (ovăz, orz, hrişcă, măcinate grosier, bulgur, cuşcuş, griş, mălai, făină), laminate (fulgi de ovăz, de porumb) sau expandate (pufarin de orez, pufuleţi, floricele de porumb).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CRUTON s.n. Felie de pâine, fără coajă, rotundă sau pătrată, prăjită în unt, garnisită divers, servită ca gustare caldă, iar simplă, folosită ca suport pentru diverse preparate de carne (medalion, turnedou); (la plural) mici cuburi de pâine prăjite la grătar, în unt sau ulei, folosite drept garnitură pentru supe, salate, omlete etc.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CUIŞOARE s.n. pl. Mugurii floriferi ai unui arbust exotic (Cariophyllus aromaticus), întrebuinţaţi drept condiment.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CURRY s.n. Amestec de condimente, de origine indiană, realizat după nenumărate reţete, sub formă de pudră sau pastă; compoziţia clasică cuprinde: curcuma, coriandru, chimion amar, piper, cuişoare, cardamom, ghimber, nucşoară, tamarin, ardei iute, la care se poate adăuga fenicul, ginseng, busuioc uscat, boabe de muştar, scorţişoară ş.a.; prin ext., preparat culinar sub formă de tocăniţă, condimentat cu curry (curry de miel, de pasăre, de porc etc.).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CUŞCUŞ s.n. Crupe de grâu, orz sau hrişcă, în formă de bobiţe; prin ext. preparatul culinar, tipic nord-african, realizat prin fierberea crupelor (ca un terci), servit cu carne de batal, legume diverse şi năut; var. cuscus; tc. kuskus, arabă kuskusu.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
SPÁDĂ s.f. (Iht.) Peşte marin din fam. xiphiide (peşti-sabie), numit şi peste-cu-spadă sau xifie (Xiphias gladius), cu un corp fusiform de până la 4 m lungime, ca adult lipsit de solzi, caracterizat prin maxilarul superior alungit în formă de spadă, aprox. 1/3 din lungimea sa, lipsit de dinţi, cu marginile ascuţite ca nişte cuţite, iar cel inferior mult mai scurt. Se pescuieşte preponderent în Marea Mediterană şi în Atlantic, fiind foarte apreciat ca peşte de consum, cu carne albă, delicată; it. pesce spada; fr. espadon; engl. swordfish; germ. Schwertfisch; v. sabie.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
SÁBIE s.f. (Iht.) În general, peşte marin din fam. xiphiidae (pesti-sabie), caracterizat prin maxilarul superior mai mult sau mai puţin alungit. Peştii-sabie propriu-zişi (istiophoridae) populează Oceanul Pacific şi pe cel Indian, precum şi pe cel Atlantic, pe ţărmurile de est ale SUA, caracteristic fiind maxilarul superior alungit, curbat, mai scurt ca la peştele-spadă, prevăzut cu dinţi, cel inferior ceva mai lung, corpul fusiform, cu o înotătoare dorsală lungă, înaltă (subspeciile Tetrapturus, Makaira; engl. spear-fish, spike-fish, marlin), în variate culori, de la argintiu (white marlin), la albăstrui (blue marlin) la negru (black marlin) sau cu dungi (striped marlin); unele istiophoridae au înotătoarea dorsală foarte înaltă, ca o pânză de corabie sau evantai, numiţi de aceea şi peşti-evantai (engl. sail-fish; Istiophorus gladius şi americanus).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CAPERĂ, capere, s.f. Mugurii floriferi, încă verzi, ai caperului (Capparis spinosa), conservaţi în oţet sau vin, sunt utilizaţi drept condiment sau garnitură la diferite preparate culinare. Fiind foarte scumpi, adesea sunt folosiţi drept surogat mugurii florali sau seminţele încă verzi de călţunaşi (Tropaeolum majus).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
DIP s.n. Cuvânt de origine engleză, utilizat în gastronomie pentru sos rece de consistenţa unei paste în care se înmoaie diferite alimente în formă de bastonaşe (tije de legume, grisine) înainte de a fi consumate.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
DORÁDĂ (Iht.) Peşte marin din fam. sparidae (sparoşi), obişnuit pe coastele Mediteranei şi în Atlantic, de 30-40 cm lungime, având o coloraţie galben-aurie minunată, foarte apreciat ca peşte de consum; fr. daurade, dorade; it. orata; germ. Goldbrasse.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
PAGÉL (Iht.) Peşte marin din fam. sparidae (sparoşi), caracterizat prin coloraţia brun-roscată a corpului (sparid-roşu), pescuit în Mediterana şi în Atlantic (Pagellus centrodontus), precum şi în Marea Neagră (Pagellus erythrinus), cel din urmă având corpul viu colorat în roşu; ca şi dorada, este un apreciat peşte de consum; fr. pagel; it. pagello; germ. Rotbrasse.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
DRAGÁNT s.m. Compoziţie din zahăr farin, gelatină, amidon şi coloranţi alimentari, utilizată pentru confecţionarea pieselor de decor în cofetărie; var. tragant; după reţeta originală, această pastă se confecţionează cu adaos de gumă adragant (< fr. gomme adragante) sau cu adaos de tragacant (germ. Tragant).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
DRESSING s.n. Sos rece pe bază de vinegretă sau maioneză, folosit pentru asezonarea salatelor; engl. dressing.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
VINEGRÉTĂ s.f. Amestec emulsionat de oţet, suc de lămâie, sare, piper, eventual şi muştar, folosit pentru asezonarea salatelor sau ca bază pentru alte sosuri reci.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
ESENŢĂ, esenţe, s.f. Lichid volatil, cu aromă puternică, numit şi ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarţă, rădăcină) sau produs sintetic (aromă de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care păstrează integral proprietăţile acestora (aromă, gust, principii active); se utilizează în scopuri medicinale, în parfumerie sau ca aromate în cofetărie şi patiserie, sub formă de soluţie alcoolică (esenţă de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lămâie, de mentă, de trandafir); se obţin esenţe şi prin reducerea unei fierturi (esenţă de ciuperci), prin infuzare (apă de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapă, frunze) în oţet sau în vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
EXTRACT, extracte, s.n. (În gastronomie) Preparat concentrat, cu aspect siropos sau în stare solidă (pulbere, făină, granule), extras din materii vegetale sau animale prin evaporarea parţială sau totală a lichidului dintr-o fiertură. În gastronomie se utilizează extracte lichide (sosuri concentrate) sau solide (concentrate de carne), pentru a da gust şi consistenţă preparatelor (supe, sosuri).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FENUGRÉC s.m. Plantă erbacee, numită şi fân grecesc (Trigonella foenum-grecum) – V. schinduf  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
SCHINDUF s.m. Plantă erbacee, îndeobşte folosită ca nutreţ, numită şi fân grecesc (Trigonella foenum-grecum), ale cărei seminţe se folosesc în ţările asiatice drept condiment – fie uscate, adăugate în amestecuri tradiţionale (curry), fie încolţite ca o verdeaţă picantă, în salate.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FEZANDARE, fezandări, s.f. Mod de maturare a cărnii de vânat constând în a lăsa vânatul eviscerat, în blană sau penaj, atârnat într-un loc bine aerisit, la maximum 10  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FLEURÓN s. În gastronomie, mică piesă din foitaj, în formă de semilună, de peşte sau de frunză, utilizată pentru ornarea preparatelor culinare.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FOND s.n. În gastronomie, preparat de bază (un lichid, o compoziţie sau un aluat) utilizat pentru realizarea unui preparat culinar mai complex.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FONDÁNT s.n. În gastronomie, pastă albă, moale şi omogenă, din sirop de zahăr, colorată şi aromatizată, folosită în bombonerie ca interior de bomboane, iar în cofetărie drept glazură pentru prăjituri; fr. fondant.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FRIANDÍZE s.f. pl. Produse fine de patiserie şi bombonerie oferite între felurile de mâncare, la cafea, la ceai sau după desert, servite asortate pe un platou; din fr. friandises  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FRICANDÓU, fricandouri, s.n. Tranşă groasă de carne, din muşchiul interior al pulpei de viţel, împănată cu slănină, brezată sau înăbuşită în tigaie [scris şi fricando]; din fr. fricandeau.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
FRUCTE DE MARE s.n. pl. În gastronomie, ansamblu de animale marine mici – scoici, stridii, crevete, langustine, crabi – servite pe gheaţă, sub formă de cocteil sau folosite ca ingrediente în preparate specifice.  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
CREVETĂ, crevete, s.f. Rac de mare cu coadă lungă (macrură înotătoare), fără cleşti, aparţinând mai multor specii şi genuri (crangonide, penaeide, palaemonide); sunt foarte variate în ceea ce priveşte coloritul, de la cele incolore, transparente sau gri, la cele frumos colorate în roz, dar şi ca mărime, unele mici de 4-5 cm, altele de până la 16 cm, iar cele uriase de 25-30 cm; se comercializează pe plan mondial sub denumirile: fr. crevette, bouquet; engl. shrimp, prawn, king-prawn; it. gamberetto, gamberone, mazzancolla, pannocchia, cicala di mare; germ. Garnele, Krevette, Granat, dar şi Nordseekrabbe (crab din Marea Nordului), în funcţie de provenienţă şi aspect (ca termen comercial, şi masc. crevete, creveţi).  Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ

 1 2 3 »
Copyright (C) 2004-2014 DEX online (www.dexonline.ro) | Informatii licenta | Download definitii

Cautari Frecvente

Cautari Frecvente

 
Iata un top al celor mai cautate cuvinte si expresii din dictionarul nostru online. Pentru a consulta definitiile aferente, este suficient sa dati click pe termenul sau expresia care va intereseaza.
1. absurd [6615]
2. adjectiv [6333]
3. neologism [5780]
4. miniona [5601]
5. propozitie [4174]
6. substantiv [3734]
7. verb [3654]
8. jurist [3583]
9. frunzis [3558]
10. fruct [3551]
11. pagubas [3278]
12. ortograma [3130]
13. grossomodo [2782]
14. sintagma [2718]
15. inept [2597]
16. cuesta [2482]
17. ras [2379]
18. petent [2368]
19. alcaic [2230]
20. adverb [2209]
21. holistic [2193]
22. ubicuitar [2184]
23. oximoron [2095]
24. pasare [2077]
25. metameric [2076]
26. heterosexual [2041]
27. complement [2025]
28. paramedic [1993]
29. rabui [1958]
30. afirmatie [1888]
31. abagiu [1865]
32. iarba [1856]
33. lelita [1848]
34. fabula [1842]
35. apriori [1776]
36. diftong [1605]

Surse Definitii

Surse Definitii

 
Definitiile afisate in cadrul acestei pagini sunt extrase din 18 surse de referinta. Pentru a vizualiza toate definitiile aferente unei singure surse, dati click pe numele sursei respective.
1. Dicţionar ortografic al limbii române[75280 definitii]
Prescurtat Ortografic, Editura Litera Internaţional
2. Dicţionarul explicativ al limbii române[65935 definitii]
Prescurtat DEX '98, Editura Univers Enciclopedic
3. Marele dicţionar de neologisme[54109 definitii]
Prescurtat MDN, Editura Saeculum
4. Dicţionar de sinonime[48785 definitii]
Prescurtat Sinonime, Editura Litera Internaţional
5. Dicţionar de neologisme[48119 definitii]
Prescurtat DN, Editura Academiei, Bucureşti
6. Noul dicţionar explicativ al limbii române[38784 definitii]
Prescurtat NODEX, Editura Litera Internaţional
7. Dicţionar de arhaisme şi regionalisme[16643 definitii]
Prescurtat DAR, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti
8. Dicţionarul etimologic român[8066 definitii]
Prescurtat DER, Universidad de la Laguna, Tenerife
9. Dicţionar de antonime[4708 definitii]
Prescurtat Antonime, Editura Litera Internaţional
10. Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare[2856 definitii]
Prescurtat Neoficial,
11. Dicţionarul limbii române moderne[1892 definitii]
Prescurtat DLRM, Editura Academiei, Bucureşti
12. Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a[1521 definitii]
Prescurtat DOOM 2, Editura Univers Enciclopedic
13. Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române[396 definitii]
Prescurtat DOOM, Editura Academiei, Bucureşti
14. Dicţionar gastronomic explicativ[278 definitii]
Prescurtat DGE, Editura Gemma Print
15. Dictionnaire morphologique de la langue roumaine[216 definitii]
Prescurtat DMLR, Editura Academiei, Bucureşti
16. Dicţionarul limbii române literare contemporane[186 definitii]
Prescurtat DLRLC, Editura Academiei Republicii Populare Române
17. Supliment DEX[94 definitii]
Prescurtat DEX_S '88, Editura Academiei
18. Dicţionarul limbii române contemporane[64 definitii]
Prescurtat DLRC, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Flux RSS

Flux RSS

 
Doriti sa fiti la curent cu cele mai noi definitii pe care le publicam in dictionar? Ei bine, nu trebuie decat sa adaugati in aplicatia d-voastra de citit RSS-uri linkul aferent literei care va intereseaza:
 Litera A
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera A.
http://(...)/rss~litera-a.html

 Litera B
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera B.
http://(...)/rss~litera-b.html

 Litera C
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera C.
http://(...)/rss~litera-c.html

 Litera D
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera D.
http://(...)/rss~litera-d.html

 Litera E
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera E.
http://(...)/rss~litera-e.html

 Litera F
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera F.
http://(...)/rss~litera-f.html

 Litera G
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera G.
http://(...)/rss~litera-g.html

 Litera H
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera H.
http://(...)/rss~litera-h.html

 Litera I
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera I.
http://(...)/rss~litera-i.html

 Litera J
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera J.
http://(...)/rss~litera-j.html

 Litera K
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera K.
http://(...)/rss~litera-k.html

 Litera L
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera L.
http://(...)/rss~litera-l.html

 Litera M
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera M.
http://(...)/rss~litera-m.html
 Litera N
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera N.
http://(...)/rss~litera-n.html

 Litera O
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera O.
http://(...)/rss~litera-o.html

 Litera P
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera P.
http://(...)/rss~litera-p.html

 Litera Q
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera Q.
http://(...)/rss~litera-q.html

 Litera R
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera R.
http://(...)/rss~litera-r.html

 Litera S
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera S.
http://(...)/rss~litera-s.html

 Litera T
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera T.
http://(...)/rss~litera-t.html

 Litera U
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera U.
http://(...)/rss~litera-u.html

 Litera V
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera V.
http://(...)/rss~litera-v.html

 Litera W
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera W.
http://(...)/rss~litera-w.html

 Litera X
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera X.
http://(...)/rss~litera-x.html

 Litera Y
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera Y.
http://(...)/rss~litera-y.html

 Litera Z
Ultimele 100 de cuvinte care incep cu litera Z.
http://(...)/rss~litera-z.html
Daca doriti sa fiti la curent cu cele mai recente 100 de definitii publicate in dictionar, fara a tine insa cont de litera, adaugati in aplicatia d-voastra de citit RSS-uri linkul de mai jos:
 RSS Dictionar Explicativ Roman
Ultimele 100 de definitii postate pe site.
http://(...)/rss~modul-dictionar.html
 Pentru a vizualiza lista completa a fluxurilor RSS puse la dispozitia d-voastra pe Tocilar.ro va invitam sa accesati o pagina dedicata, numita Flux RSS
 
           
 
Lucrari de Diploma | Referate Scolare | Universitati din Romania | Licee din Romania
Magazin Online de Carti | Dictionar Explicativ Roman | Stiri Revista Presei | Ajutor Site | Informatii de Contact

Developed by IntelliSynaptics Software Development, hosted by ROMARG
Copyright © 2009 - 2014 Tocilar.ro. All Rights Reserved.
Harta Site | Mesaje Utilizatori | Recomanda Prietenilor | Termeni de Utilizare | Promovare Reciproca | Flux RSS | Site Map
 
Alte site-uri din reteaua IntelliSynaptics:
Contabilizat.ro - Catalog Specialisti  |  Resigilate.ro - Produse Resigilate  |  Translatoare.ro - Translatoare Bidirectionale